Asociațiile non-profit contribuie semnificativ la susținerea cauzelor sociale, educaționale și culturale în comunitate. Procesul de înființare a unei asociații, obținerea statutului de utilitate publică și desfășurarea activităților economice reprezintă pași esențiali care trebuie parcurși conform legislației în vigoare.
Gestionarea filialelor, îndeplinirea obligațiilor fiscale și colaborarea între consiliul director și adunarea generală sunt elemente critice pentru asigurarea unei bune funcționări și transparențe.
Asociațiile pot genera venituri prin activități economice, însă acestea trebuie să fie realizate în sprijinul obiectivelor non-profit, cu respectarea reglementărilor fiscale și contabile.
Ce documente sunt necesare pentru înființarea unei asociații în România?
Înființarea unei asociații în România este un proces reglementat de legislația națională, având ca scop constituirea unei organizații non-profit care să desfășoare activități în interes general sau în interesul unui grup specific. Pentru a înregistra o asociație, este important să se respecte cerințele legale și să se depună documentația necesară. În continuare, vom explora principalele documente necesare pentru înființarea unei asociații în România.
Acte necesare pentru înființarea unei asociații
- Statutul asociației
Statutul este documentul principal care reglementează activitatea și structura organizației. Acesta trebuie să cuprindă scopul, obiectivele, modul de organizare și funcționare al asociației, drepturile și obligațiile membrilor, precum și alte informații esențiale despre modul de desfășurare a activității. - Actul constitutiv
Acest document este semnat de toți membrii fondatori ai asociației și stabilește în mod oficial înființarea acesteia. Actul constitutiv trebuie să cuprindă denumirea, sediul social, obiectul de activitate, structura de conducere și modalitățile de dizolvare a asociației. - Documente de identitate ale membrilor fondatori
Copii după actele de identitate ale tuturor membrilor fondatori (minimum trei persoane) sunt necesare pentru a face dovada identității acestora. - Dovada disponibilității denumirii
Pentru a obține dovada disponibilității denumirii asociației, este necesară o cerere către Ministerul Justiției, care va verifica dacă numele ales este unic și nu există alte entități înregistrate cu același nume. - Dovada sediului social
Este obligatorie prezentarea unui contract de închiriere, comodat sau de vânzare-cumpărare pentru sediul social al asociației. Sediul poate fi stabilit într-un imobil proprietate personală sau închiriat. - Certificat fiscal pentru proprietarul imobilului unde va fi sediul social
În cazul în care sediul social nu este proprietatea personală a membrilor fondatori, se va prezenta un certificat fiscal care să ateste că proprietarul imobilului nu are datorii la bugetul local. - Declarații pe propria răspundere ale membrilor fondatori
Acestea sunt declarații notariale prin care membrii fondatori atestă că nu au antecedente penale și că își asumă răspunderea pentru activitățile asociației. - Dovada patrimoniului inițial
Conform legislației, asociația trebuie să dispună de un patrimoniu inițial minim, în valoare de cel puțin un salariu minim brut pe economie. Dovada se face printr-un extras de cont bancar sau un certificat de depunere la o bancă. - Cererea de înscriere în Registrul asociațiilor și fundațiilor
Aceasta trebuie depusă la judecătoria competentă teritorial, împreună cu toate documentele menționate anterior. Cererea de înscriere trebuie semnată de toți membrii fondatori. - Certificat de cazier fiscal pentru membrii fondatori
Este necesar obținerea unui certificat de cazier fiscal pentru fiecare membru fondator, pentru a se asigura că aceștia nu au datorii către stat.
Întrebări frecvente
Î: Care este patrimoniul minim necesar pentru înființarea unei asociații?
R: Conform legii, patrimoniul minim necesar pentru înființarea unei asociații este echivalentul unui salariu minim brut pe economie. Acest patrimoniu inițial trebuie să fie depus într-un cont bancar și să fie prezentat la judecătorie sub forma unui certificat de depunere.
Î: Câți membri fondatori sunt necesari pentru a înființa o asociație?
R: Pentru a înființa o asociație în România, sunt necesari minimum trei membri fondatori. Aceștia trebuie să semneze atât actul constitutiv, cât și statutul asociației.
Î: Unde trebuie depuse documentele pentru înființarea asociației?
R: Toate documentele necesare înființării asociației trebuie depuse la judecătoria competentă în raza teritorială în care asociația își va avea sediul social.
Î: Ce se întâmplă după depunerea documentelor la judecătorie?
R: După depunerea documentelor, judecătoria va analiza cererea de înființare a asociației și va decide înscrierea acesteia în Registrul asociațiilor și fundațiilor. Odată înscrisă, asociația devine o persoană juridică de drept privat.
Î: Este necesară publicarea înființării asociației în Monitorul Oficial?
R: Da, după obținerea hotărârii de înființare, aceasta trebuie publicată în Monitorul Oficial, Partea a IV-a, pentru ca asociația să fie recunoscută oficial.
Diferențele între asociație, fundație și federație: care să alegi?
În România, persoanele sau grupurile care doresc să desfășoare activități non-profit au la dispoziție mai multe forme juridice, printre care asociația, fundația și federația. Aceste structuri au particularități distincte în ceea ce privește organizarea, scopul și modalitatea de funcționare. Alegea formei juridice potrivite pentru proiectul tău depinde de mai mulți factori, precum obiectivele, resursele disponibile și numărul de membri implicați.
Asociația
O asociație este o organizație non-profit constituită de cel puțin trei membri fondatori. Scopul principal al unei asociații este desfășurarea unor activități de interes comun pentru membrii săi sau pentru un grup larg de persoane, în diverse domenii precum educația, cultura, sportul, sănătatea sau protecția mediului.
Caracteristici principale:
- Este constituită de minimum trei persoane;
- Patrimoniul inițial necesar este echivalentul unui salariu minim brut pe economie;
- Membrii fondatori pot face parte din organele de conducere;
- Obiectivul principal este reprezentarea intereselor membrilor sau desfășurarea unor activități de interes general;
- Sursele de finanțare pot proveni din cotizații, donații, sponsorizări, subvenții sau activități economice secundare.
Asociația este potrivită pentru grupuri care doresc să organizeze activități în scopuri comune, fără a avea nevoie de resurse financiare semnificative la început.
Fundația
O fundație este o organizație non-profit care se constituie pe baza unui patrimoniu inițial considerabil, și care își propune să sprijine anumite cauze de interes public. Spre deosebire de asociație, fundația nu este organizată pe baza unui grup de persoane, ci pe baza unui patrimoniu care este utilizat pentru atingerea obiectivelor stabilite.
Caracteristici principale:
- Este constituită de o persoană fizică sau juridică, ori de un grup de persoane;
- Patrimoniul inițial trebuie să fie semnificativ, conform legii, pentru a permite funcționarea acesteia;
- Nu există membri în sensul tradițional, ci doar fondatori și beneficiari ai proiectelor sprijinite;
- Obiectivul principal este desfășurarea unor activități de interes public în domenii precum caritatea, educația, sănătatea, cercetarea sau cultura;
- Sursele de finanțare provin în principal din donații, sponsorizări și activități economice complementare.
Fundația este ideală pentru persoanele sau organizațiile care dispun de resurse financiare suficiente și doresc să sprijine cauze specifice de interes public pe termen lung.
Federația
O federație este o organizație formată prin asocierea a cel puțin două asociații sau fundații. Scopul principal al unei federații este de a reprezenta interesele comune ale organizațiilor membre și de a coordona sau sprijini activitatea acestora.
Caracteristici principale:
- Este formată din două sau mai multe asociații sau fundații;
- Scopul principal este de a reprezenta interesele colective ale organizațiilor membre;
- Nu are membri persoane fizice, ci doar organizații membre;
- Federația poate desfășura activități de coordonare, sprijin logistic, lobby sau promovarea unor proiecte comune.
Federația este adecvată pentru organizații care doresc să-și unească forțele pentru a obține o reprezentare mai puternică sau pentru a implementa proiecte de anvergură la nivel regional, național sau internațional.
Alegerea formei juridice potrivite
Decizia de a alege între o asociație, o fundație sau o federație depinde de scopul și resursele disponibile. O asociație este potrivită pentru grupuri de persoane care urmăresc un obiectiv comun, în timp ce fundația este mai potrivită pentru cei care doresc să investească resurse semnificative într-o cauză de interes public. Federația este soluția pentru organizații care vor să își consolideze eforturile și să aibă o voce colectivă.
Întrebări frecvente
Î: Care este diferența principală între o asociație și o fundație?
R: Principala diferență constă în structura organizatorică și în patrimoniu. O asociație este formată de cel puțin trei membri și necesită un patrimoniu minim echivalent cu un salariu minim brut, în timp ce o fundație se bazează pe un patrimoniu considerabil și nu are membri tradiționali, ci fondatori și beneficiari.
Î: Ce este o federație și cine poate înființa una?
R: O federație este o organizație formată din două sau mai multe asociații sau fundații. Scopul ei este de a reprezenta interesele comune ale organizațiilor membre și de a le sprijini activitățile. Doar asociațiile și fundațiile se pot uni pentru a forma o federație.
Î: Cât de mare trebuie să fie patrimoniul inițial pentru o fundație?
R: Patrimoniul minim necesar pentru înființarea unei fundații este stabilit de legislația națională și trebuie să fie suficient de mare pentru a permite desfășurarea activităților fundației, fiind mult mai mare decât în cazul asociațiilor.
Î: Pot persoanele fizice să fie membri într-o federație?
R: Nu. Într-o federație, membrii sunt doar organizații non-profit, cum ar fi asociațiile și fundațiile. Persoanele fizice nu pot fi membre direct într-o federație.
Î: Când este mai potrivită o fundație în locul unei asociații?
R: O fundație este mai potrivită atunci când scopul este de a susține activități de interes public pe termen lung și când există resurse financiare considerabile pentru a sprijini aceste activități. Asociațiile sunt mai flexibile și necesită resurse inițiale mai mici.
o voce mai puternică și pentru a coordona eforturi comune la nivel regional, național sau internațional.
Cum se redactează statutul unei asociații?
Statutul unei asociații reprezintă unul dintre cele mai importante documente necesare pentru înființarea acesteia în România. Acesta stabilește modul de organizare și funcționare al asociației, drepturile și obligațiile membrilor, scopul organizației, precum și alte aspecte esențiale care guvernează activitatea asociației. Redactarea statutului este un proces care necesită atenție la detalii și respectarea legislației în vigoare.
Ce trebuie să conțină statutul unei asociații?
Conform legii, statutul unei asociații trebuie să includă mai multe elemente esențiale, fiecare având rolul de a clarifica modul de funcționare al organizației și relațiile dintre membrii acesteia. Iată principalele elemente care trebuie să fie prezente în statut:
- Denumirea și sediul asociației
Denumirea asociației trebuie să fie unică și să fie aprobată de Ministerul Justiției, prin verificarea disponibilității numelui. Sediul social este locul unde asociația își va desfășura activitatea administrativă. - Scopul și obiectivele asociației
Scopul asociației trebuie să fie clar definit, precizând activitățile și domeniile de interes pentru care asociația a fost înființată. Obiectivele arată modul în care acest scop va fi atins. - Durata de funcționare
Statutul trebuie să precizeze dacă asociația va funcționa pe durată nedeterminată sau determinată, specificând perioada, dacă este cazul. - Structura organizațională
În statut trebuie să se detalieze structura de conducere a asociației, care poate include adunarea generală, consiliul director și alte organe de conducere sau control. - Drepturile și obligațiile membrilor
Statutul trebuie să definească clar cine poate deveni membru, cum se face admiterea și excluderea membrilor, precum și drepturile și obligațiile acestora. De asemenea, se menționează procedurile de contestare a deciziilor asociației. - Patrimoniul inițial și sursele de finanțare
Asociația trebuie să aibă un patrimoniu inițial minim, egal cu salariul minim brut pe economie. Statutul trebuie să precizeze modul în care se vor obține resurse financiare, cum ar fi cotizațiile membrilor, donațiile sau sponsorizările. - Modul de dizolvare și lichidare
Statutul trebuie să descrie procedura de dizolvare a asociației, inclusiv ce se va întâmpla cu patrimoniul în cazul lichidării. - Modificarea statutului
Trebuie precizat cum și când pot fi aduse modificări la statutul asociației, precum și cine are autoritatea de a propune aceste modificări.
Procedura de redactare a statutului
Redactarea statutului poate fi realizată de către membrii fondatori, cu sau fără asistență juridică, însă este recomandat ca un avocat specializat să fie consultat pentru a asigura conformitatea cu legislația în vigoare. Odată redactat, statutul trebuie aprobat de adunarea generală a membrilor fondatori și semnat de aceștia. Documentul este parte integrantă din dosarul necesar pentru înregistrarea asociației la judecătorie.
Întrebări frecvente
Î: Este obligatoriu să includem în statut toate detaliile privind conducerea asociației?
R: Da, legislația prevede că statutul trebuie să includă structura de conducere a asociației, precum adunarea generală și consiliul director, alături de atribuțiile fiecăruia.
Î: Poate statutul fi modificat ulterior înființării asociației?
R: Da, statutul poate fi modificat de către adunarea generală a asociației, conform regulilor stipulate în document. Modificările trebuie înregistrate și aprobate în instanță.
Î: Cât de detaliat trebuie să fie statutul privind sursele de finanțare?
R: Statutul trebuie să menționeze clar sursele de finanțare, cum ar fi cotizațiile, donațiile, sponsorizările sau alte venituri legale. Nu este necesar să se detalieze fiecare sursă, dar este important să fie acoperite toate posibilele forme de finanțare.
Î: Ce se întâmplă dacă nu respectăm procedura de redactare a statutului?
R: Nerespectarea cerințelor legale privind statutul poate duce la respingerea dosarului de înregistrare a asociației în instanță. De aceea, este esențial să redactezi corect documentul și să te asiguri că acesta îndeplinește toate condițiile legale.
Î: Este necesară consultarea unui avocat pentru redactarea statutului?
R: Deși nu este obligatoriu, consultarea unui avocat specializat este recomandată pentru a evita erori și pentru a te asigura că statutul respectă legislația și cerințele specifice înființării asociațiilor.
Cum se redactează statutul unei asociații?
Statutul unei asociații reprezintă fundamentul legal al activității acesteia, reglementând modul de organizare și funcționare, scopurile, precum și relațiile dintre membrii săi. Acesta este un document esențial pentru înregistrarea legală a asociației și pentru desfășurarea activităților într-un cadru juridic corect. În România, statutul trebuie să fie redactat conform legislației în vigoare, astfel încât să fie acceptat de instanță la momentul înregistrării asociației.
Ce trebuie să includă statutul unei asociații?
Conform legii, statutul unei asociații trebuie să conțină următoarele elemente esențiale:
- Denumirea și sediul social al asociației
Denumirea asociației trebuie să fie unică și să reflecte activitățile sau scopul pentru care a fost înființată. Este important să obții avizul de la Ministerul Justiției privind disponibilitatea numelui. Sediul social reprezintă locația unde asociația își desfășoară activitatea administrativă. - Scopul și obiectivele asociației
Statutul trebuie să definească scopul principal al asociației, care poate fi de interes general sau specific. De asemenea, trebuie menționate obiectivele concrete care să susțină atingerea acestui scop. - Durata de funcționare
În document trebuie precizat dacă asociația va funcționa pe durată nedeterminată sau pe o perioadă limitată. Dacă este cazul unei durate determinate, aceasta trebuie să fie clar specificată. - Structura organizatorică și modul de funcționare
În această secțiune trebuie să fie detaliate organele de conducere ale asociației, precum adunarea generală, consiliul director și comisiile de control, dacă este cazul. Fiecare organ trebuie să aibă atribuite responsabilități clare. - Patrimoniul inițial și sursele de finanțare
Patrimoniul minim necesar pentru înființarea unei asociații este un salariu minim brut pe economie. Statutul trebuie să menționeze acest patrimoniu inițial, precum și principalele surse de finanțare, cum ar fi cotizațiile membrilor, donațiile, sponsorizările și alte venituri legale. - Drepturile și obligațiile membrilor
Statutul trebuie să specifice clar cine poate deveni membru al asociației, care sunt drepturile și obligațiile acestora, precum și procedurile de admitere și excludere. De asemenea, este important să fie menționate modalitățile prin care membrii pot contesta deciziile organizației. - Modificarea statutului
Documentul trebuie să conțină reguli clare privind modificarea statutului. În general, modificările sunt aprobate de adunarea generală și necesită un anumit număr de voturi. - Dizolvarea și lichidarea asociației
În această secțiune trebuie să fie detaliate condițiile în care asociația poate fi dizolvată și ce se întâmplă cu patrimoniul acesteia după dizolvare. Este important să fie clar specificată destinația bunurilor asociației în cazul lichidării.
Procedura de redactare a statutului
Statutul este redactat de către membrii fondatori, iar în procesul de redactare este recomandată consultarea unui avocat specializat în drept asociativ pentru a asigura respectarea legislației. După ce statutul este redactat, acesta trebuie aprobat de adunarea generală a membrilor fondatori și semnat de aceștia.
Statutul trebuie depus împreună cu alte documente necesare înregistrării asociației la judecătoria competentă, după care, în urma aprobării instanței, asociația va fi înregistrată în Registrul Asociațiilor și Fundațiilor.
Întrebări frecvente
Î: Este obligatorie consultarea unui avocat pentru redactarea statutului?
R: Nu este obligatorie consultarea unui avocat, dar este recomandată pentru a evita erori de redactare și pentru a te asigura că statutul respectă toate cerințele legale. Un avocat specializat în drept asociativ te poate ajuta să navighezi procesul cu succes.
Î: Ce trebuie să fac dacă vreau să modific statutul asociației?
R: Modificarea statutului trebuie aprobată de adunarea generală a membrilor. În general, aceasta necesită un vot majoritar, iar modificările trebuie ulterior înregistrate la judecătorie.
Î: Care este patrimoniul minim necesar pentru înființarea unei asociații?
R: Patrimoniul minim necesar este echivalent cu un salariu minim brut pe economie, conform legislației în vigoare. Acest patrimoniu poate fi constituit din contribuțiile membrilor fondatori.
Î: Ce se întâmplă dacă statutul nu este redactat corect?
R: Un statut redactat incorect sau incomplet poate duce la respingerea cererii de înregistrare a asociației de către instanță. De aceea, este esențial să fie respectate toate cerințele legale în procesul de redactare.
Î: Cine poate deveni membru al asociației?
R: Orice persoană fizică sau juridică care îndeplinește condițiile stabilite în statut poate deveni membru al asociației, cu drepturi și obligații clare. Modalitățile de admitere și excludere trebuie specificate clar în document.
Care sunt pașii legali pentru înregistrarea unei asociații?
Înființarea unei asociații în România implică o serie de pași legali care trebuie urmați pentru a obține personalitatea juridică și pentru a putea desfășura activități non-profit într-un cadru legal. Procedura de înregistrare a unei asociații este reglementată prin legislația națională, iar respectarea fiecărui pas este esențială pentru obținerea aprobării de la instanță.
Pașii legali pentru înregistrarea unei asociații
- Stabilirea membrilor fondatori
Conform legii, o asociație trebuie să aibă minimum trei membri fondatori. Aceștia vor fi responsabili pentru redactarea actului constitutiv și a statutului, precum și pentru demararea procesului de înființare. - Alegerea denumirii asociației și obținerea dovezii disponibilității denumirii
Primul pas formal este alegerea denumirii asociației. Denumirea trebuie să fie unică și să reflecte scopul organizației. Pentru a verifica dacă numele este disponibil, trebuie să depui o cerere la Ministerul Justiției, care va emite o dovadă de disponibilitate a denumirii. - Redactarea actului constitutiv și a statutului
Membrii fondatori trebuie să redacteze actul constitutiv și statutul asociației. Actul constitutiv este documentul care consfințește înființarea asociației și include informații despre membri, obiective și sediul asociației. Statutul reglementează modul de funcționare și administrare al organizației. - Deschiderea unui cont bancar pentru patrimoniul inițial
Conform legislației, asociația trebuie să aibă un patrimoniu inițial de cel puțin un salariu minim brut pe economie. Membrii fondatori trebuie să deschidă un cont bancar în care să depună această sumă, iar dovada depunerii trebuie atașată la dosarul de înregistrare. - Dovada sediului social
Sediul social al asociației trebuie să fie stabilit printr-un contract de închiriere, comodat sau proprietate personală. Este necesară prezentarea unui contract care să ateste că asociația are dreptul de a utiliza acel spațiu ca sediu. - Obținerea cazierelor fiscale pentru membrii fondatori
Fiecare membru fondator trebuie să obțină un certificat de cazier fiscal, care să ateste că nu au datorii fiscale restante către stat. - Depunerea dosarului de înregistrare la judecătorie
După pregătirea documentelor necesare (actul constitutiv, statutul, dovada patrimoniului, dovada sediului, cazierul fiscal și dovada denumirii), dosarul complet trebuie depus la judecătoria competentă teritorial în raza căreia se află sediul asociației. Judecătorul va analiza dosarul și, dacă toate cerințele legale sunt respectate, va emite o hotărâre judecătorească de înființare a asociației. - Înregistrarea asociației în Registrul Asociațiilor și Fundațiilor
Odată ce hotărârea judecătorească este obținută, asociația trebuie să fie înregistrată în Registrul Asociațiilor și Fundațiilor. În acest moment, asociația devine o persoană juridică și poate începe să funcționeze legal. - Publicarea hotărârii de înființare în Monitorul Oficial
Ultimul pas este publicarea hotărârii judecătorești de înființare în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a. Doar după această publicare asociația este considerată înregistrată oficial și poate să-și desfășoare activitatea.
Întrebări frecvente
Î: Câți membri fondatori sunt necesari pentru a înființa o asociație?
R: Conform legii, pentru înființarea unei asociații sunt necesari minimum trei membri fondatori.
Î: Ce se întâmplă dacă denumirea asociației este deja folosită?
R: Dacă denumirea aleasă este deja folosită de o altă organizație, Ministerul Justiției va respinge cererea și va trebui să alegi o altă denumire și să depui o nouă solicitare pentru disponibilitatea numelui.
Î: Ce este patrimoniul inițial și cât trebuie să fie?
R: Patrimoniul inițial este suma minimă necesară pentru înființarea unei asociații și trebuie să fie cel puțin egală cu un salariu minim brut pe economie. Aceasta sumă este depusă într-un cont bancar deschis pe numele asociației.
Î: Este obligatoriu să am un contract de închiriere pentru sediul social?
R: Nu este neapărat să ai un contract de închiriere; sediul social poate fi stabilit și printr-un contract de comodat sau într-un imobil deținut de unul dintre membrii fondatori. Totuși, trebuie să prezinți un document care să ateste dreptul de utilizare a spațiului.
Î: Ce documente trebuie depuse la judecătorie pentru înregistrarea asociației?
R: Documentele necesare includ actul constitutiv, statutul asociației, dovada sediului social, dovada patrimoniului inițial, certificatele de cazier fiscal pentru membrii fondatori și dovada disponibilității denumirii.
Î: Cât durează procesul de înregistrare a unei asociații?
R: Durata poate varia în funcție de judecătorie, dar în general procesul de înregistrare durează între câteva săptămâni și câteva luni, în funcție de complexitatea dosarului și de procedurile instanței.
Cum se obține personalitatea juridică pentru un ONG?
Obținerea personalității juridice este un pas esențial în procesul de înființare a unei organizații non-guvernamentale (ONG) în România. Personalitatea juridică conferă ONG-ului dreptul de a desfășura activități legale în nume propriu, de a încheia contracte, de a accesa fonduri și de a se implica în diverse proiecte și inițiative publice. Pentru a obține personalitatea juridică, este necesar să urmezi un set clar de pași legali.
Ce este un ONG și de ce este importantă personalitatea juridică?
Un ONG este o organizație non-profit creată pentru a susține diverse cauze de interes public, cum ar fi educația, protecția mediului, sănătatea, drepturile omului și altele. Personalitatea juridică permite organizației să fie recunoscută ca o entitate legală, să dețină bunuri, să își gestioneze finanțele și să participe în mod activ la activități economice în limitele permise de lege.
Pași pentru obținerea personalității juridice pentru un ONG
- Stabilirea scopului și tipului de ONG
Primul pas este stabilirea clară a scopului și obiectivelor ONG-ului, care trebuie să fie de interes public sau de interes comunitar. Este important să decizi dacă vei înființa o asociație, o fundație sau alt tip de organizație, deoarece procedura poate varia ușor în funcție de forma juridică aleasă. - Redactarea actului constitutiv și a statutului
Membrii fondatori trebuie să redacteze actul constitutiv și statutul ONG-ului. Aceste documente reglementează structura, scopul, obiectivele și modul de funcționare al organizației. Statutul trebuie să conțină informații clare despre organele de conducere, drepturile și obligațiile membrilor, modul de finanțare și alte aspecte juridice esențiale. - Dovada disponibilității denumirii ONG-ului
Denumirea ONG-ului trebuie să fie unică, iar pentru a o înregistra, este necesară o cerere la Ministerul Justiției, care va elibera o dovadă de disponibilitate a denumirii. Această dovadă este un document obligatoriu pentru dosarul de înregistrare. - Stabilirea patrimoniului inițial și deschiderea unui cont bancar
ONG-ul trebuie să aibă un patrimoniu inițial, care variază în funcție de tipul organizației (asociație, fundație). Pentru asociații, patrimoniul minim este echivalentul unui salariu minim brut pe economie. Această sumă trebuie depusă într-un cont bancar deschis pe numele ONG-ului, iar dovada depunerii trebuie inclusă în dosarul de înregistrare. - Stabilirea sediului social
ONG-ul trebuie să aibă un sediu social, care poate fi un spațiu închiriat, un spațiu pus la dispoziție prin contract de comodat sau o locație deținută de unul dintre membri fondatori. Dovada sediului social trebuie prezentată sub forma unui contract valid. - Depunerea dosarului la judecătorie
După ce toate documentele necesare (actul constitutiv, statutul, dovada patrimoniului, dovada sediului social, dovada denumirii și cazierul fiscal al membrilor fondatori) sunt pregătite, acestea trebuie depuse la judecătoria competentă teritorial, în raza căreia se află sediul social al ONG-ului. Judecătorul va analiza dosarul și, dacă toate cerințele sunt îndeplinite, va emite o hotărâre judecătorească de acordare a personalității juridice. - Înscrierea în Registrul Asociațiilor și Fundațiilor
După ce hotărârea de înființare este obținută, ONG-ul trebuie înregistrat în Registrul Asociațiilor și Fundațiilor, pentru a deveni o entitate cu personalitate juridică. Această înregistrare conferă ONG-ului dreptul de a funcționa legal. - Publicarea hotărârii în Monitorul Oficial
Ultimul pas în procesul de obținere a personalității juridice este publicarea hotărârii judecătorești în Monitorul Oficial, Partea a IV-a. Abia după publicare, ONG-ul este considerat înregistrat oficial și poate începe să își desfășoare activitatea.
Întrebări frecvente
Î: Cât durează procesul de obținere a personalității juridice pentru un ONG?
R: Durata procesului poate varia în funcție de rapiditatea cu care sunt pregătite documentele și de judecătoria la care este depus dosarul. În general, procesul poate dura între 30 și 60 de zile.
Î: Care este patrimoniul minim necesar pentru înființarea unui ONG?
R: Patrimoniul minim pentru o asociație este echivalentul unui salariu minim brut pe economie. Pentru fundații, patrimoniul minim este mult mai mare și depinde de domeniul de activitate al fundației.
Î: Este necesar să angajez un avocat pentru înființarea unui ONG?
R: Deși nu este obligatoriu, consultarea unui avocat specializat este recomandată pentru a te asigura că toate documentele sunt redactate corect și conform legislației. Un avocat poate ajuta la evitarea erorilor care ar putea întârzia obținerea personalității juridice.
Î: Pot schimba sediul social al ONG-ului după înregistrare?
R: Da, sediul social poate fi schimbat ulterior, dar este necesar să notifici judecătoria și să actualizezi înregistrările în Registrul Asociațiilor și Fundațiilor.
Î: Ce se întâmplă dacă judecătoria respinge dosarul de înregistrare?
R: În cazul în care dosarul este respins, judecătorul va oferi motivele pentru care a fost refuzată înregistrarea. Este important să corectezi erorile menționate și să redepui dosarul pentru a obține personalitatea juridică.
Care sunt atribuțiile consiliului director și adunării generale?
În cadrul unei organizații non-guvernamentale (ONG), două dintre cele mai importante organe de conducere sunt consiliul director și adunarea generală. Acestea joacă un rol esențial în asigurarea bunei funcționări a organizației și în luarea deciziilor majore care influențează activitatea asociației sau fundației. În funcție de structura organizațională și de prevederile statutului, atribuțiile acestora pot varia, dar în general, responsabilitățile lor sunt reglementate prin legislația specifică asociațiilor și fundațiilor din România.
Atribuțiile adunării generale
Adunarea generală este organul suprem de conducere al unei asociații sau fundații și include toți membrii organizației. Adunarea generală ia deciziile cele mai importante cu privire la activitatea ONG-ului și se reunește de regulă anual sau ori de câte ori este necesar.
Principalele atribuții ale adunării generale:
- Aprobarea strategiei organizației
Adunarea generală este responsabilă de stabilirea direcției generale de activitate a ONG-ului. Aceasta include aprobarea planurilor pe termen lung și a strategiei de dezvoltare. - Alegerea și revocarea membrilor consiliului director
Membrii adunării generale au dreptul de a alege sau de a revoca membrii consiliului director, care sunt responsabili de conducerea zilnică a organizației. - Aprobarea bugetului și a bilanțului anual
Adunarea generală este responsabilă de aprobarea bugetului organizației, precum și a bilanțului contabil anual, care reflectă starea financiară a ONG-ului. - Modificarea statutului
Orice modificare a statutului trebuie aprobată de adunarea generală. Aceste modificări pot include aspecte precum schimbarea scopului organizației, a sediului social sau a modului de administrare. - Dizolvarea și lichidarea organizației
Decizia de dizolvare a organizației trebuie să fie luată de adunarea generală, în condițiile prevăzute de lege și de statut. - Aprobarea raportului anual
Consiliul director trebuie să prezinte anual un raport privind activitatea organizației, pe care adunarea generală îl va discuta și aproba.
Atribuțiile consiliului director
Consiliul director este organul executiv care asigură conducerea operativă a organizației între ședințele adunării generale. Acesta este responsabil de implementarea deciziilor luate de adunarea generală și de gestionarea zilnică a activităților organizației.
Principalele atribuții ale consiliului director:
- Punerea în aplicare a hotărârilor adunării generale
Consiliul director are obligația de a implementa deciziile luate de adunarea generală și de a se asigura că activitățile organizației sunt în conformitate cu strategia stabilită. - Administrarea bunurilor și fondurilor ONG-ului
Consiliul director gestionează resursele financiare și materiale ale organizației, având responsabilitatea de a se asigura că acestea sunt folosite în mod eficient și legal. - Elaborarea bugetului și a programelor de activitate
Consiliul director este responsabil de elaborarea bugetului anual și de pregătirea programelor de activitate, care trebuie apoi aprobate de adunarea generală. - Reprezentarea organizației în relațiile externe
Consiliul director, prin președinte sau alte persoane desemnate, reprezintă organizația în relațiile cu terții, inclusiv cu instituțiile statului, partenerii și alte organizații. - Angajarea personalului și gestionarea resurselor umane
Consiliul director poate angaja personalul necesar pentru desfășurarea activităților ONG-ului și este responsabil de gestionarea acestuia, inclusiv de stabilirea atribuțiilor și remunerațiilor. - Întocmirea raportului anual
Consiliul director trebuie să prezinte un raport anual privind activitatea organizației, raport care va fi supus aprobării adunării generale. - Aprobarea activităților curente
Deciziile privind activitățile de zi cu zi ale ONG-ului sunt luate de consiliul director, în concordanță cu bugetul aprobat și obiectivele stabilite.
Întrebări frecvente
Î: Cine poate face parte din consiliul director?
R: În general, orice membru al ONG-ului poate fi ales în consiliul director, conform prevederilor statutului organizației. Membrii consiliului director sunt aleși de adunarea generală.
Î: Cât de des se întrunește adunarea generală?
R: Adunarea generală se întrunește de obicei o dată pe an, dar poate fi convocată și ori de câte ori este necesar, în funcție de situațiile care impun luarea unor decizii importante pentru organizație.
Î: Ce se întâmplă dacă consiliul director nu respectă deciziile adunării generale?
R: Dacă consiliul director nu respectă deciziile adunării generale sau își încalcă atribuțiile, membrii acestuia pot fi revocați de adunarea generală, iar organizația poate adopta măsuri pentru a corecta situația.
Î: Ce rol joacă adunarea generală în modificarea statutului?
R: Adunarea generală are puterea de a aproba orice modificare a statutului, inclusiv schimbări privind structura organizațională, scopul acesteia sau alte aspecte importante ale activității.
Î: Poate consiliul director să dizolve ONG-ul?
R: Nu, doar adunarea generală are competența de a decide dizolvarea unui ONG. Consiliul director poate propune dizolvarea, dar decizia finală trebuie luată de adunarea generală, conform prevederilor statutului și legii.
Cum funcționează filialele unei asociații?
Filialele unei asociații sunt structuri teritoriale subordonate acesteia, create pentru a extinde activitatea și influența organizației la nivel local, regional sau național. În România, o asociație poate înființa filiale în diverse zone pentru a asigura o mai bună coordonare și implementare a proiectelor sale. Filialele au personalitate juridică proprie, dar funcționează în conformitate cu statutul și regulamentul asociației-mamă.
Ce sunt filialele unei asociații?
O filială este o structură organizată în cadrul unei asociații care are ca scop desfășurarea activităților organizației-mamă într-un anumit teritoriu. Deși filiala beneficiază de autonomie în anumite aspecte, aceasta trebuie să respecte regulile și politica generală stabilite de asociația-mamă.
Pașii pentru înființarea unei filiale
- Decizia de înființare a filialei
Asociația-mamă trebuie să decidă, prin adunarea generală sau consiliul director, înființarea unei filiale într-un anumit teritoriu. Această decizie trebuie să fie fundamentată pe necesitatea extinderii activității și pe capacitatea filialei de a reprezenta interesele asociației la nivel local. - Statutul și regulamentul filialei
Filiala funcționează conform unui statut propriu, care trebuie să fie în concordanță cu statutul asociației-mamă. De asemenea, este posibil să fie creat un regulament intern care să stabilească detalii despre modul de organizare și funcționare a filialei. - Înregistrarea filialei la judecătorie
Filiala, deși este subordonată asociației-mamă, trebuie să obțină personalitate juridică proprie. Pentru acest lucru, se depune un dosar de înregistrare la judecătoria competentă, care trebuie să includă decizia de înființare a filialei, statutul și alte documente relevante. - Desemnarea conducerii filialei
O filială trebuie să aibă propria conducere, de regulă compusă dintr-un președinte și un consiliu de conducere, care se ocupă de gestionarea activităților la nivel local. Membrii conducerii sunt de obicei numiți de către asociația-mamă sau aleși de membrii filialei, în funcție de prevederile statutului. - Coordonarea cu asociația-mamă
Filialele funcționează sub coordonarea asociației-mamă, care asigură controlul asupra activităților desfășurate. Asociația-mamă poate stabili mecanisme de raportare și poate solicita filialei să respecte anumite reguli și proceduri administrative.
Atribuțiile filialelor
- Desfășurarea activităților locale
Filialele organizează activități, evenimente și proiecte în conformitate cu obiectivele și misiunea asociației-mamă, adaptându-le la specificul comunității locale. - Reprezentarea asociației la nivel local
Filialele reprezintă interesele asociației-mamă în fața autorităților locale, partenerilor și beneficiarilor, asigurând implementarea corectă a proiectelor și strategiilor. - Gestionarea resurselor locale
Filialele pot administra resursele financiare și materiale proprii, în funcție de autonomia acordată de asociația-mamă. Totuși, acestea trebuie să respecte liniile directoare stabilite de organizația centrală. - Atracția de noi membri și colaboratori
O filială are, de asemenea, rolul de a atrage noi membri și parteneri la nivel local, extinzând astfel rețeaua de sprijin a asociației.
Întrebări frecvente
Î: Ce autonomie are o filială față de asociația-mamă?
R: Deși o filială are autonomie în desfășurarea activităților sale locale și poate administra resurse proprii, aceasta trebuie să respecte regulile și politicile asociației-mamă. Filiala este subordonată organizației centrale și trebuie să se conformeze strategiei generale stabilite de aceasta.
Î: Este obligatorie înregistrarea unei filiale la judecătorie?
R: Da, pentru ca o filială să obțină personalitate juridică proprie, este necesar să fie înregistrată la judecătorie. Acest proces presupune depunerea documentelor specifice, inclusiv decizia de înființare a filialei și statutul acesteia.
Î: Filiala poate avea propriul consiliu director?
R: Da, filiala poate avea propria structură de conducere, care include un președinte și un consiliu director. Aceștia sunt responsabili de gestionarea activităților la nivel local, însă funcționează în conformitate cu regulamentul și statutul asociației-mamă.
Î: Cine controlează activitatea filialei?
R: Activitatea filialei este controlată de asociația-mamă, care poate stabili mecanisme de raportare și supervizare. Filiala trebuie să prezinte rapoarte periodice și să se conformeze deciziilor strategice luate de organizația centrală.
Î: Filialele pot desfășura activități diferite de cele ale asociației-mamă?
R: Filialele trebuie să desfășoare activități care sunt în conformitate cu scopul și obiectivele asociației-mamă. Totuși, pot adapta aceste activități la specificul local și la nevoile comunității în care activează.
Ce obligații fiscale are un ONG?
Organizațiile non-guvernamentale (ONG) din România, deși sunt entități non-profit, nu sunt scutite de toate obligațiile fiscale. În funcție de activitățile pe care le desfășoară și de sursele de finanțare, ONG-urile trebuie să îndeplinească o serie de cerințe legale și fiscale, chiar dacă obiectivul lor nu este obținerea de profit. Aceste obligații sunt menite să asigure transparența și conformitatea cu legislația fiscală în vigoare.
Tipuri de obligații fiscale ale unui ONG
- Înregistrarea fiscală
La înființare, orice ONG trebuie să se înregistreze fiscal la Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) și să obțină un cod de identificare fiscală (CIF). Acesta este utilizat în toate tranzacțiile financiare și pentru raportarea către autorități. - Declararea veniturilor
Deși ONG-urile sunt entități non-profit, ele pot obține venituri din donații, sponsorizări, subvenții, cotizații ale membrilor, și chiar din activități economice. Veniturile trebuie declarate periodic la ANAF, conform legislației în vigoare. - Impozitul pe venituri din activități economice
ONG-urile sunt scutite de impozitul pe venit pentru veniturile obținute din activități non-profit. Cu toate acestea, dacă desfășoară activități economice (precum vânzarea de produse sau prestarea de servicii), veniturile din aceste activități sunt supuse impozitului pe profit de 16%, dacă veniturile obținute din activități economice depășesc plafonul anual stabilit prin lege. - Impozitul pe salarii și contribuțiile sociale
Dacă un ONG are angajați, trebuie să plătească impozitul pe venit și contribuțiile sociale pentru aceștia, conform legislației muncii. Aceasta include impozitul pe salarii, contribuția la sănătate (CASS), contribuția la pensii (CAS), și alte contribuții specifice (șomaj, etc.). - Declarații fiscale periodice
ONG-urile trebuie să depună periodic declarații fiscale la ANAF, cum ar fi declarația 100 (pentru impozitele și contribuțiile sociale) și declarația 112 (pentru raportarea contribuțiilor sociale aferente angajaților). - Taxa pe valoarea adăugată (TVA)
De regulă, ONG-urile nu sunt plătitoare de TVA dacă nu desfășoară activități economice sau dacă nu depășesc plafonul anual de venituri stabilit de lege. Totuși, în cazul în care un ONG desfășoară activități economice care depășesc acest plafon, va trebui să se înregistreze ca plătitor de TVA și să colecteze și să vireze TVA la bugetul de stat. - Depunerea bilanțului contabil
ONG-urile trebuie să întocmească și să depună anual un bilanț contabil la ANAF și la Ministerul Justiției. Acest bilanț trebuie să reflecte toate veniturile și cheltuielile organizației, precum și situația activelor și pasivelor. - Sponsorizări și facilități fiscale
ONG-urile pot primi sponsorizări, iar persoanele juridice care oferă sponsorizări beneficiază de facilități fiscale. De asemenea, ONG-urile pot beneficia de direcționarea unui procent din impozitul pe venit al persoanelor fizice (3,5%) prin formularul 230.
Întrebări frecvente
Î: ONG-urile sunt scutite de toate taxele și impozitele?
R: Nu, ONG-urile nu sunt scutite de toate obligațiile fiscale. Deși sunt scutite de impozitul pe venit pentru activitățile non-profit, trebuie să plătească impozit pe profit pentru veniturile din activități economice și să achite impozitele și contribuțiile aferente salariilor angajaților.
Î: Este obligatoriu ca un ONG să depună bilanțul contabil anual?
R: Da, toate ONG-urile sunt obligate să întocmească și să depună anual bilanțul contabil la ANAF și Ministerul Justiției, indiferent dacă au desfășurat activități sau nu.
Î: Când trebuie un ONG să plătească TVA?
R: Un ONG trebuie să se înregistreze ca plătitor de TVA și să achite această taxă dacă desfășoară activități economice și depășește plafonul de venituri anuale stabilit prin legislația fiscală.
Î: Cum sunt taxate veniturile din activități economice ale unui ONG?
R: Veniturile din activități economice desfășurate de un ONG sunt impozitate cu 16% dacă depășesc plafonul anual prevăzut de lege. Până la acel plafon, veniturile din activități economice nu sunt impozitate.
Î: ONG-urile sunt obligate să aibă angajați?
R: Nu, un ONG nu este obligat să aibă angajați, dar în cazul în care angajează personal, trebuie să plătească toate contribuțiile aferente salariilor și să respecte legislația muncii.
Cum înființezi o asociație de utilitate publică?
O asociație de utilitate publică este o organizație non-guvernamentală (ONG) care desfășoară activități în interes general și contribuie semnificativ la dezvoltarea unor domenii precum educația, sănătatea, protecția mediului, cultura sau asistența socială. Aceste organizații beneficiază de avantaje suplimentare, cum ar fi accesul la resurse publice, facilități fiscale și o vizibilitate mai mare în raport cu autoritățile și partenerii externi. Înființarea unei asociații de utilitate publică presupune parcurgerea unui proces legal specific și obținerea recunoașterii din partea autorităților.
Pașii pentru înființarea unei asociații de utilitate publică
- Înființarea unei asociații sau fundații
Primul pas pentru a deveni o asociație de utilitate publică este înființarea unei asociații sau fundații în conformitate cu legislația în vigoare. Acest proces implică redactarea actului constitutiv și a statutului, înregistrarea la judecătorie și obținerea personalității juridice. - Activitatea de minim 3 ani
Pentru a obține statutul de utilitate publică, organizația trebuie să fi desfășurat activitate continuă și semnificativă timp de cel puțin trei ani. Aceasta este o cerință legală, prin care se dovedește că asociația a contribuit la realizarea scopurilor de interes public. - Îndeplinirea criteriilor de interes public
Asociația trebuie să demonstreze că activitățile sale sunt în interes general, nu doar în beneficiul membrilor săi. Domeniile acoperite pot include educația, sănătatea, protecția mediului, cultura sau alte domenii de interes public larg. - Pregătirea dosarului pentru obținerea statutului de utilitate publică
După trei ani de activitate, asociația poate solicita recunoașterea de utilitate publică. Pentru aceasta, trebuie să pregătească un dosar complet, care să conțină următoarele documente:- Cererea de recunoaștere a utilității publice;
- Actul constitutiv și statutul organizației;
- Raportul de activitate pentru ultimii trei ani, care să arate rezultatele activităților desfășurate;
- Bilanțul contabil pentru ultimii trei ani;
- Dovada patrimoniului și resurselor financiare utilizate;
- Lista cu membrii consiliului director și detalii despre aceștia.
- Depunerea dosarului la autoritatea competentă
Dosarul trebuie depus la ministerul de resort, care gestionează domeniul în care activează asociația (de exemplu, Ministerul Educației pentru organizații care activează în domeniul educației sau Ministerul Mediului pentru cele care se ocupă de protecția mediului). Ministerul va analiza dosarul și va verifica dacă asociația îndeplinește toate criteriile legale pentru a primi statutul de utilitate publică. - Evaluarea și aprobarea statutului
Autoritatea competentă va analiza documentele și activitatea organizației și va emite o hotărâre de guvern dacă asociația este recunoscută ca fiind de utilitate publică. Odată aprobată, această recunoaștere conferă organizației statutul oficial de asociație de utilitate publică. - Monitorizarea post-obținere
După obținerea statutului de utilitate publică, asociația este monitorizată periodic de către autorități, pentru a se asigura că își menține obiectivele și respectă cerințele legale. În caz contrar, recunoașterea de utilitate publică poate fi revocată.
Beneficiile statutului de utilitate publică
- Acces la resurse publice
Asociațiile de utilitate publică pot beneficia de subvenții și finanțări din partea statului sau a autorităților locale, pentru a-și desfășura activitățile. - Facilități fiscale
Aceste organizații pot beneficia de scutiri sau reduceri de impozite și taxe, ceea ce le permite să folosească mai eficient resursele financiare pentru scopurile lor. - Vizibilitate crescută
Statutul de utilitate publică oferă o mai mare credibilitate și recunoaștere din partea partenerilor și a publicului, facilitând astfel atragerea de sponsorizări și colaborări.
Întrebări frecvente
Î: Care este diferența dintre o asociație obișnuită și una de utilitate publică?
R: O asociație de utilitate publică desfășoară activități în interes general și beneficiază de avantaje suplimentare, cum ar fi accesul la resurse publice, facilități fiscale și o vizibilitate mai mare. O asociație obișnuită nu beneficiază de aceste facilități.
Î: Este obligatoriu ca o asociație să devină de utilitate publică?
R: Nu, obținerea statutului de utilitate publică este opțională. Totuși, acest statut aduce beneficii considerabile, mai ales în ceea ce privește accesul la resurse publice și facilitățile fiscale.
Î: Cât durează procesul de obținere a statutului de utilitate publică?
R: Procesul poate dura câteva luni, în funcție de complexitatea dosarului și de timpul necesar pentru evaluarea de către autoritatea competentă. Este important ca toate documentele să fie corect pregătite pentru a evita întârzieri.
Î: Poate o asociație să piardă statutul de utilitate publică?
R: Da, dacă asociația nu mai îndeplinește criteriile legale sau nu respectă obligațiile sale, autoritatea competentă poate revoca statutul de utilitate publică.
Î: Ce se întâmplă dacă nu desfășurăm activități timp de 3 ani?
R: Dacă o asociație nu desfășoară activitate timp de 3 ani sau nu poate demonstra contribuția sa la interesul public, nu va putea obține statutul de utilitate publică. Această activitate continuă este o cerință esențială pentru a obține recunoașterea.
Cum poate o asociație desfășura activități economice?
O asociație non-profit poate desfășura activități economice pentru a-și susține obiectivele și proiectele, atâta timp cât aceste activități sunt complementare scopului său principal. În România, legislația permite asociațiilor să obțină venituri din activități economice, însă există reguli stricte referitoare la gestionarea acestora. Activitățile economice trebuie să fie realizate fără a schimba caracterul non-profit al organizației și fără a viza distribuirea de profit între membri.
Ce sunt activitățile economice în cadrul unei asociații?
Activitățile economice reprezintă activități care generează venituri și care pot fi desfășurate de o asociație în mod legal, cu scopul de a susține financiar activitățile non-profit principale. Aceste activități nu trebuie să devină principalul obiect de activitate al organizației și nu trebuie să fie în detrimentul scopului non-profit pentru care a fost creată.
Exemple de activități economice desfășurate de o asociație pot include:
- Vânzarea de produse sau servicii legate de domeniul de activitate al asociației (cărți, produse educaționale, produse artizanale etc.);
- Organizarea de evenimente, workshopuri sau cursuri contra unei taxe de participare;
- Furnizarea de servicii de consultanță, educație sau formare profesională;
- Închirierea unor spații aflate în proprietatea asociației.
Reguli și limitări pentru desfășurarea activităților economice
- Scopul activităților economice
Activitățile economice trebuie să fie direct legate de scopul și obiectivele asociației. Ele trebuie să susțină și să completeze misiunea asociației, fără a schimba natura non-profit a organizației. În cazul în care o asociație desfășoară activități economice, veniturile obținute trebuie reinvestite în proiectele non-profit ale acesteia. - Înregistrarea și raportarea fiscală
O asociație care desfășoară activități economice trebuie să declare veniturile obținute la Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) și să plătească impozitul pe profit, în măsura în care veniturile obținute din activitățile economice depășesc plafonul anual prevăzut de legislație. ONG-urile trebuie să țină o contabilitate clară și să raporteze distinct veniturile din activități economice. - Impozitul pe profit
Dacă veniturile din activități economice depășesc plafonul de scutire stabilit prin lege, asociația trebuie să plătească impozit pe profit de 16% pentru suma care depășește acest plafon. Veniturile din activități economice trebuie să fie contabilizate separat de veniturile din donații, cotizații și sponsorizări. - Organizarea contabilității
ONG-urile trebuie să organizeze contabilitatea în mod transparent și să țină evidențe clare privind veniturile și cheltuielile generate de activitățile economice. Aceste informații trebuie incluse în bilanțul contabil anual, care va fi depus la ANAF și la Ministerul Justiției. - Limitări legale
Activitățile economice nu pot deveni scopul principal al asociației și nu pot deturna resursele de la misiunea inițială non-profit. De asemenea, profitul obținut din aceste activități nu poate fi distribuit între membrii asociației, ci trebuie reinvestit în obiectivele organizației.
Întrebări frecvente
Î: Ce fel de activități economice poate desfășura o asociație?
R: O asociație poate desfășura activități economice complementare scopului său principal, cum ar fi vânzarea de produse sau servicii educaționale, organizarea de evenimente, închirierea de spații sau furnizarea de consultanță. Aceste activități trebuie să susțină activitatea non-profit și să fie în concordanță cu obiectivele asociației.
Î: Este obligatoriu ca o asociație să plătească impozit pe profit?
R: Asociațiile sunt scutite de impozitul pe profit pentru veniturile din activitățile non-profit. Totuși, dacă desfășoară activități economice și veniturile obținute din acestea depășesc plafonul stabilit de lege, asociația va trebui să plătească impozit pe profit de 16% pentru suma care depășește acest plafon.
Î: Ce se întâmplă dacă activitățile economice devin sursa principală de venit a asociației?
R: Activitățile economice nu trebuie să devină scopul principal al asociației. Dacă veniturile din activități economice depășesc veniturile din activități non-profit sau dacă asociația își schimbă obiectivul principal către obținerea de profit, aceasta poate pierde statutul de organizație non-profit.
Î: Poate asociația să distribuie profitul obținut din activități economice?
R: Nu. Conform legislației, profitul obținut din activitățile economice trebuie reinvestit în scopurile și proiectele non-profit ale asociației. Distribuirea profitului între membri este interzisă.
Î: Este necesară înregistrarea în scopuri de TVA pentru activitățile economice desfășurate de o asociație?
R: Dacă veniturile din activități economice depășesc plafonul de scutire de TVA stabilit prin lege, asociația va trebui să se înregistreze ca plătitor de TVA și să aplice această taxă asupra veniturilor obținute din vânzarea de bunuri și servicii.
O asociație bine structurată și administrată poate avea un impact semnificativ în comunitate, însă fiecare pas al procesului, de la înființare și obținerea personalității juridice, până la desfășurarea activităților economice și respectarea obligațiilor fiscale, trebuie gestionat corect. Pentru a asigura conformitatea legală și succesul proiectelor tale, echipa de avocați specializați în drept comercial de la AvocatOnline este pregătită să te ajute. Poți programa o întâlnire pentru consultanță online cu un avocat înființare asociație la https://avocatonline.info.ro/programeaza-consultanta/ și beneficia de asistență juridică personalizată pentru nevoile organizației tale.