Exista posibilitatea de a apela la alte cai de atac in sistemul juridic romanesc dupa decizia definitiva a ICCJ?

Intrebare

Pe 26 noiembrie, Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) a respins definitiv cererea ONG-ului pentru protectia animalelor Vier Pfoten de a suspenda normele de aplicare a Legii 258/2013, care permite eutanasierea cainilor fara stapan. Decizia a fost rezultatul recursului declarat de Guvernul Romaniei impotriva Sentintei nr. 1982 din 20 iunie 2014 a Curtii de Apel Bucuresti – Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal. ICCJ a casat sentinta atacata si a respins cererea de suspendare, totodata admitand cererile de interventie formulate in interesul Guvernului Romaniei. Decizia este definitiva si a fost pronuntata in sedinta publica in data de 26 noiembrie.

Intrebari relevante pentru 2024, mai actualizate si de interes:

  1. Exista posibilitatea de a apela la alte cai de atac in sistemul juridic romanesc dupa decizia definitiva a ICCJ?
  2. Care este termenul legal pentru a depune o plangere la Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) in acest context?
  3. Ce pasi concreti trebuie sa urmeze ONG-ul Vier Pfoten pentru a se adresa CEDO?
  4. Exista vreo speranta pentru modificarea Legii 258/2013 prin alte mijloace legale sau politice?
  5. Care sunt principalele argumente pe care ONGi-urile le pot folosi la CEDO pentru a combate eutanasierea cainilor fara stapan din perspectiva drepturilor animalelor?

Raspuns

Decizia ICCJ privind eutanasierea cainilor fara stapan: Intrebari esentiale si perspective pentru 2024

Pe 26 noiembrie, Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) a respins definitiv cererea organizatiei Vier Pfoten de a suspenda normele de aplicare a Legii 258/2013, care permite eutanasierea cainilor fara stapan. Actiunea a fost rezultatul recursului declarat de Guvernul Romaniei impotriva Sentintei nr. 1982 din 20 iunie 2014 a Curtii de Apel Bucuresti – Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal. ICCJ a casat sentinta atacata si a respins cererea de suspendare, totodata admitand cererile de interventie formulate in interesul Guvernului Romaniei. Decizia este definitiva si a fost pronuntata in sedinta publica in data de 26 noiembrie. Acest eveniment juridic ridica multiple intrebari relevante pentru ONG-uri si activisti.

Exista posibilitatea de a apela la alte cai de atac in sistemul juridic romanesc dupa decizia definitiva a ICCJ?

In sistemul juridic romanesc, decizia ICCJ este definitiva si obligatorie, ceea ce inseamna ca nu mai exista alte cai de atac pe plan national prin care organizatia Vier Pfoten sa poata schimba sau anula aceasta hotarare. De regula, o hotarare definitiva a ICCJ nu poate fi revizuita sau contestata prin alte mijloace interne, dictand finalitatea deciziei in acest context.

Care este termenul legal pentru a depune o plangere la Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) in acest context?

Programeaza acum consultanta online cu un avocat

Obtii consultanta juridica online platita, cu un avocat profesionist, timp de 1 ora. Programare rapida si usoara.

  • Consultanta personalizata de 1 ora
  • Plata online sigura si rapida
  • Avocat disponibil in mai putin de 2 ore
  • Raspunsuri rapide la intrebarile tale
  • Asistenta juridica fara deplasare
  • Consultanta completa
Programeaza Consultanta Online

Termenul legal pentru a depune o plangere la Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) este de 6 luni din momentul pronuntarii deciziei definitive in instantele nationale. In cazul de fata, Vier Pfoten ar avea la dispozitie 6 luni de la data de 26 noiembrie pentru a formula si depune o plangere la CEDO.

Citeste si:  Ce pot face pentru a-mi recupera locul de parcare reziliat de ADP Sector 6?

Ce pasi concreti trebuie sa urmeze ONG-ul Vier Pfoten pentru a se adresa CEDO?

Pentru a se adresa CEDO, ONG-ul Vier Pfoten trebuie sa urmeze acesti pasi concreti:

  1. Documentare si Analiza: In primul rand, organizatia trebuie sa analizeze temeinic decizia ICCJ si sa colecteze toate documentele relevante si probele care ar putea sustine plangerea.
  2. Redactarea Plangerii: Este esential sa redacteze o plangere clara si detaliata, specificand drepturile fundamentale care considera ca au fost incalcate, potrivit Conventiei Europene a Drepturilor Omului.
  3. Depunerea Plangerii: Plangerea trebuie sa fie depusa in termenul de 6 luni si sa includa toate dovezile solicitate, precum si un argument juridic coerent.
  4. Consultarea unui Avocat: Este recomandabil ca organizatia sa consulte un avocat cu experienta in litigii la CEDO pentru a asigura formularea corecta si completa a plangerii.

Exista vreo speranta pentru modificarea Legii 258/2013 prin alte mijloace legale sau politice?

Modificarea Legii 258/2013 poate fi obtinuta prin diverse mijloace legale si politice:

  1. Initiative Legislative: ONG-urile pot colabora cu parlamentari pentru a propune amendamente sau noi initiative legislative care sa modifice legea existenta.
  2. Lobby politic: Sustinatorii modificarii pot face lobby in cadrul legislativ pentru a obtine sprijinul necesar din partea altor membri ai Parlamentului.
  3. Mobilizare Publica: Organizarea de campanii de sensibilizare si mobilizare a opiniei publice poate crea presiune asupra decidentilor politici pentru a revizui legea.
  4. Actiuni Juridice Paralele: ONG-urile pot continua sa initieze alte actiuni juridice care, chiar daca nu anuleaza hotararea ICCJ, pot contribui la interpretarea si aplicarea diferita a legii.

Care sunt principalele argumente pe care ONGi-urile le pot folosi la CEDO pentru a combate eutanasierea cainilor fara stapan din perspectiva drepturilor animalelor?

ONG-urile ar putea invoca urmatoarele argumente la CEDO pentru a combate Legea 258/2013:

  1. Dreptul la Viata: Desi acest drept este in general aplicabil fiintelor umane, ONG-urile pot argumenta ca protectia si respectul pentru viata animalelor reflecta valori fundamentale ale drepturilor omului.
  2. Tratamentul Uman: Consideratii privind interzicerea tratamentului crud si inuman, care ar putea fi aplicabil in interpretarea modului in care sunt tratati cainii fara stapan.
  3. Proportionalitate: ONG-urile pot argumenta ca eutanasierea cainilor fara stapan nu este o masura proportionala si necesara pentru a atinge scopurile administratiei publice, existand alternative mai umane.
  4. Conventia Europeana pentru Protectia Animalelor: Invocarea standardelor si prevederilor stabilite de diverse conventii si acorduri internationale privind protectia animalelor, la care Romania este parte.

Aceste intrebari si raspunsurile aferente sunt esentiale pentru a intelege directiile posibile si strategiile legale pentru 2024 in ceea ce priveste protectia animalelor si contestarea normelor referitoare la eutanasierea cainilor fara stapan in Romania.